DEZBATERE SIMPOZION
„MOLDOVA LA VILNIUS: EFECTE, ANGAJAMENTE, PERSPECTIVE” și MARȘ PENTRU REUNIREA BASARABIEI CU PATRIA-MAMĂ ROMÂNIA
Data
de 20 Octombrie 2013 va rămâne cu certitudine pentru multă
vreme, pentru Românii de pe ambele maluri ale Prutului , ca o
dată simbol, ca un moment de referinţă al devenirii și
redefinirii noastre ca Naţiune. Mai întâi, la ora 11.00, la sediul
Asociaţiei Culturale ”Pro Basarabia și Bucovina”, a avut loc,
prin concursul gazdelor (Presedinte Marian Clenciu) o
Dezbatere–Simpozion cu tema: ”Republica
Moldova la Vilnius –
perspective, dezvoltare, integrare ”. Coorganizator al simpozionului a
fost Asociaţia ”Stindard”, condusă de energicul și inimosul domn
dr.Scarlat Cristian. Au participat ca invitaţi domnul Sever
Mureșan – președintele ”Fundaţiei Andrei Mureșanu ” , domnul avocat
dr.Mihai Nicolae – director general al Institutului ”Fraţii Golescu”
pentru Românii de pretutindeni s.a.
În
calitate de invitaţi speciali au participat, din Chisinau, circa
zece persoane din conducerea Consiliului Unirii, în frunte cu
distinsa doamnă Vitalia Pavlicenco. Presa a fost reprezentată de
portalul de știri RomanianBreaking News Press, din partea căuia a
participat subsemnatul, împreună cu un coleg, precum și de trustul de
presă ”Naţiunea”, din partea căruia a participat redactorul șef adjunct
Romeo Tarhon, împreună cu un coleg. Românii–basarabeni au prezentat pe
rând problemele ce confruntă R.Moldova, dar și autoproclamata republică
moldovenească nistreană.
O
doamnă profesoară din Transnistria a vorbit emoţionant despre
condiţiile grele în care se desfășoară învăţământul românesc în
Transnistria și despre presiunile uriașe la care sunt supuși
părinţii, elevii și profesorii români din enclava controlată de trupele
rusești de ocupaţie . La final, respectiva profesoară s-a intrebat
retoric: ”Pe noi cui ne lăsaţi, fraţilor?”, reiterând întrebarea
pusă cu 95 de ani în urmă de deputatul Jalbă-reprezentantul românilor
transnistreni în Parlamentul Republicii Independente Moldova care, la
27 martie 1918, a votat actul sfânt al Unirii cu România. Majoritatea
participanţilor la dezbatere aveau ochii în lacrimi. De asemenea,
au avut un mare impact luările de cuvânt ale coordonatorilor
Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco , Gheorghe Viţă și Anatolie
Caraman care este și președintele Asociaţiei Veteranilor
Războiului-1992 ”Tiras-Tighina”.
Impresionante
au fost și luările de cuvânt ale celorlalţi români – basarabeni, din
diferite localităţi din Basarabia, dar și ale celor din România. Cu
vibrant patriotism au vorbit domnii Clenciu Marian, președintele
Asociaţiei Culturale ”Pro Basarabia și Bucovina”, Constantin Rusanovschi
– șeful filialei Onești a aceluiași ONG (Filiala care a ctitorit
„Crucea Mântuirii Neamului Românesc” de la Nisporeni) dar și domnul
Sever Mureșan – președintele “Fundaţiei Andrei Mureșanu”. Acesta din
urmă a subliniat necesitatea ”cristalizării și întăririi societăţilor
civile din cele două State Românești și, în final, amplificarea
colaborării între cele două societăţi civile până la unificarea lor ” .
Un moment
de mare interes în cadrul Dezbaterii-Simpozion a fost determinat de
alocuţiunea extrem de interesantă despre chestiunea Transnistriei,
susţinută de domnul profesor dr. Constantin Corneanu . Dezbaterile au
fost încheiate la ora 13.00 în ciuda succesului real înregistrat. La
ora 14.00 am fost prezenţi cu toţii la Piaţa Victoriei. De acolo o
coloană urișă a pornit Marșul ReUnirii României cu Basarabia pe Calea
Victoriei. Marșul s-a încheiat la ora 17.00 și s-a oprit în mod
simbolic la Palatul Parlamentului.
Opt mii de inimi au bătut la unison și au
scandat lozinci unioniste la acest miting. A fost un demers, prin care
cei peste opt mii de participanţi au încercat să lanseze un apel atât
către societatea civilă, cât ţi către clasa politică românească”,
adormită și pierdută în preocupări egoiste și meschine.
Marian CLENCIU: VILNIUS. MOLDOVA ÎNTRE ANGAJAMENTE,
RESPONSABILITATE Şl EFECTE în cele ce urmează am adunat o sumă de
argumente pentru clarificarea unei probleme foarte spinoase, aflată la
răscruce. Decizia va fi capitală, ireversibilă şi se va rezuma la două
scenarii: fie o iarnă cu sobe calde şi integrarea pe veci a Moldovei în
acest proiect fără viitor intitulat Uniunea Vamală, fie racordarea la
valorile culturale, democratice şi economice ale UE.
Semnale dintr-o parte şi presiuni din cealaltă vin
necontenit, concomitent, insistent, pe alocuri chiar ameninţător şi
agresiv. Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat susţinerea
totala fata de tarile din fosta Uniune Sovietica, cele care au ales
calea apropierii de Europa si au avertizat Rusia ca presiunea pe care o
exercita in contrapondere este inacceptabila. Ministrului lituanian al
Afacerilor Externe, Linas Linkevicius, toti omologii sai europeni si-au
exprimat solidaritatea cu cele şase state din program, dar a avertizat
ca Rusia isi va spori presiunea asupra partenerului principal, care este
Ucraina. Bielarusi, Armenia, Azerbaigean, Georgia si R.Moldova sunt, de
asemenea, vizate. “Limba vorbita trebuie sa fie cea a argumentelor, nu a
presiunii. Fie ca este vorba despre amenintari economice sau presiune
politica, nu este acceptabil”, a declarat Linas Linkevicius.
UE spera
sa semneze un acord fara precedent de asociere si liber schimb cu
Ucraina la acest summit si sa parafeze acorduri similare cu Georgia si
Republica Moldova. în acelaşi timp, Rusia a avertizează Ucraina si
R.Moldova in legătură cu masurile de retorsiune in caz de semnare.
„Moldovenii nu au nimic comun cu ruşii. Există aspecte bolşevice în
politica rusească de acum” – afirmă Petru Luncinschi, ex-preşedintele
moldovean, – adăugind că ”Republica Moldova trebuie să fie pregătită
pentru măsuri de presiune şi provocări din partea Rusiei”, ”Ar putea fi
închise frontierele pentru câteva zile sau să fie închis gazul pentru o
anumită perioadă”, a declarat fostul Preşedinte moldovean, exprimându-şi
speranţa că “nu se va ajunge la acest lucru”.
“Nu cred că Rusia va neglija atât de mult poziţia
Europei”, existând şi factorul american, a adăugat Lucinschi. El a
afirmat că, în realitate, nici Republica Moldova, nici Rusia nu sunt
interesate să aibă relaţii bilaterale ostile, iar Chişinăul ar trebui
să-i explice Moscovei că orientarea spre integrarea europeană nu este
îndeptată împotriva Rusiei.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat într-o
vizită de două zile în Republica Moldova, s-a întîlnit cu liderul
separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, prilej cu care a afirmat că
tot ce va fi legat de schimbarea statutului Republicii Moldova după
summitul de la Vilnius, în noiembrie, va fi subiectul unor consultaţii
intense între Tiraspol şi Moscova. De asemenea, el a afirmat că
orientarea europeană a Chişinăului este “lipsită de logică”.
Ministrul de Externe al Luxemburgului a declarat că ţara sa va
oferi în continuare sprijin pentru Republica Moldova şi că parafarea
Acordurilor la Vilnius reprezintă doar un început de cale. „Noi dorim ca
la Summitul de la Vilnius, atât Acordul de Asociere, cât si Acordul de
Liber Schimb să fie parafate şi ca aceste două acorduri să fie semnate
până în mai 2014 şi să fie obţinute rezultate şi pe domeniul
liberalizării regimului de vize” – a enuntat Jean Asselbom.
Ministrul de Externe al Belgiei, Didier Reynders, a
precizat, la rândul sau: „Poporul şi conducerea Republicii Moldova a
făcut alegerea de a fi aproape de UE şi de a se integra în marea familie
europeană. Noi sprijinim aceste aspiraţii ale RM şi ne dorim să
contribuim pentru la voi în ţară să predomine supremaţia legii, să fie
combătută corupţia, să fie acordat un viitor mai bun pentru cetăţenii
acestui stat etc. Noi avem nevoie de un succes pentru Parteneriatul
Estic şi Republica Moldova are şansele cele mai bune pentru a aduce
acest succes. Summitul de la Vilnius va fi doar un început, dar va aduce
RM mai aproape de semnarea Acordului de Asociere cu UE…
Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de locuri de
muncă, stabilitate, poliţie şi sistem judiciar în care să aibă
încredere, locuri de muncă şi viitor mai bun. De astfel de lucruri vor
avea parte cetăţenii Republicii Moldova pe măsură ce se va apropia de
standardele europene’’, a adăugat acesta. Expertul pentru Europa de Est
al Centrului de Politici Europene, Amanda Paul, a menţionat că
nesemnarea Acordului de asociere va fi un eşec al politicilor europene
în ţările Parteneriatului estic. Nefiind în stare să menţină relaţii cu
proprii săi vecini, UE îşi va pierde credibilitatea.
lată şi opinia lui (numele lui ), bloger moldovean,
om de afaceri cu domiciliul la Moscova: „Mulţi tac, unii oficiali de
rang inalt vorbesc despre asta si mulţi deja sunt in panica. Gazul de
şist este asasinul economiei ruse. Nimeni nu a văzut cum a venit, dar
deja nimic nu poate fi făcut. In 2014 Ucraina si Polonia lanseaza
producţia Gazului de şist. Respectiv renunţa la gazul rus. La fel, incep
exportul către tarile UE, Moldova si alte tari. Nu stiu daca va fi mai
frumos viitorul UE, dar stiu ca nu va fi la fel de dramatic cum e cel
pentru Uniunea Euroasiatica. Nu cred ca asa aspiraţii au si restul
moldovenilor. Moldova are un loc mai confortabil in UE. Un viitor mai
bun. Mai distant de criza, groaza anilor ’90 si agresivitate. Moldova
n-are ce cauta in Uniunea Euroasiatica. Unicul vector corect, totuşi,
este UE.”
În final,
amintesc – nimeni nu face cadouri. Totul este calculat, cu efect
indelungat, angajamente, negocieri, obligaţii şi roade pe măsura
împlinirilor. Nici măcar UE nu vine cu cadouri, vine cu reforme,
drepturi, obligaţii, corecţii şi orice derapaj va fi la maximum
exploatat de partea adversă. La Vilnius Moldova trebuie sa-şi asume
parcursul european cu hotărîre, convingere şi deplină angajare şi
sinceritate. Nu este loc pentru o diplomaţie inteligentă la două capete.
REPUBLICĂ MOLDOVA, DECIZIA ÎŢI APARŢINE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu