Joi, 30 mai 2013, a
avut loc ședința tradițională a membrilor activi ai
Consiliului Unirii (CU), care au luat în dezbatere mai multe chestiuni, abordate în ședințele anterioare, axate pe
necesitatea unificării forţelor democratice româneşti pe o platformă comună
unionistă, pe formarea unei Fundaţii, care să încerce să colecteze mijloace
pentru acţiuni unionist.
În actuala perioada
complicată din spaţiul politic naţional, s-a constatat, totuşi, ca, în România,
reprezentanţi a trei - din patru - partide parlamentare au invocat deja
imperativul repunerii pe agenda clasei politice a problemei readucerii
Basarabiei acasă, ce figurează ca slogan şi în procesul de colectare a
semnăturilor pentru reunificarea celor două state de pe malurile Prutului,
desfăşurat de Acţiunea 2012. Consiliul Unirii a examinat oportunitatea
alăturării acestui proces, dacă va accepta Platforma civica A-2012, colectînd
semnături ale cetăţenilor români din cel de-al doilea stat românesc.
În şedinţă s-a
menţionat, cu mult regret politic şi civic, faptul că, în Republica Moldova,
acest interval de timp, plin de incertitudini profunde, a fost marcat - în mod
nefast - de sărbătorirea, în stil sovietic, a Zilei de 9 Mai în inima capitalei
celui de-al doilea stat românesc, prin atitudinea nepăsatoare şi lipsită de
demnitate naţională a administraţiei publice municipale.
Pornind de la
această realitate tristă, membrii CU au decis să marcheze printr-un Marş
unionist de la Academia de Ştiinţe spre PMAN, pentru un miting de comemorare a
zilei tragice de 28 iunie, cînd, în anul 1940, urmare a Pactului criminal
Molotov-Ribbentrop, a fost ocupată Basarabia, acest teritoriu românesc
proclamîndu-şi Independentă după 51 de ani, dar rămînînd, practic,
sub ocupaţie pînă în prezent, prin staţionarea trupelor ruse în stînga
Nistrului. Acţiunea din 28 iunie are menirea să spele pata ruşinoasă de pe
demnitatea noastră naţională românească de la 9 mai, cînd reprezentanţi ai
cercurilor imperiale ruseşti ne-au pîngărit memoria şi durerea ca neam
românesc.
Pornind de la
dezideratul unificării forţelor româneşti, ce agreează – direct sau mai incert
– ideea refacerii unităţii naţionale româneşti, membrii CU au decis, acum două
săptămîni, să iniţieze un dialog cu reprezentanţii unor entităţi politice.
Primul invitat a fost, acum cîteva luni, parlamentarul Mihai Godea, care a
promis să onoreze invitaţia mai tîrziu. Pe 30 mai invitat al şedinţei
Consiliului Unirii a fost liderul Mişcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu.
Membrii prezenţi la şedinţa au decis să invite şi alte personalităţi
politice pentru discuţii.
Dialogul cu Sergiu
Mocanu, liderul Mişcării populare Antimafie, s-a axat pe situaţia din R.Moldova
în legătură cu valorile naţionale, istoricul luptei pentru Mişcarea de
Renaştere Naţională, eşecurile în acest proces şi şansele de revenire la
obiectivul unionist, imperativul unificarii forţelor româneşti. Membrii CU au
explicat ca promotorii unionismului sunt, în primul rînd, promotorii
conceptului de europenizare şi modernizare a celui de-al doilea stat românesc.
Membrii CU au decis,
în legătură cu ziua de 28 iunie, să adreseze un mesaj de unire şi solidarizare
a eforturilor partidelor politice, organizaţiilor obşteşti, asociaţiilor
naţionale de creaţie şi ale persoanelor de rînd să vină la acţiunea consacrată
datei negre de 28 iunie, din istoria României, cînd a avut loc ocuparea
Basarabiei de către Armata Sovietică.
CU îi va îndemna pe
adepţi idealului Unirii să sprijine - material, financiar şi prin solidaritate
- manifestarea din 28 iunie. Colectarea mijloacelor de la persoanele care cred
şi vor să apropie Unirea ar contribui şi la organizarea în teritoriu a
Filialelor CU, prin care promovarea ideilor unionismului ar contribui la
îmbunătăţirea vieţii românilor şi a alogenilor din cel de-al doilea stat românesc,
cei care îşi doresc modernizarea şi europenizarea societăţii, spre binele
cetăţenilor.
Serviciul de presă
al Consiliului Unirii
