Cred că este nimerit să folosesc aici un aforism la
care ţin foarte mult: „În viaţă eşti ceea ce faci. În moarte eşti
doar ceea ce rămâne” .
Este o fericire pentru mine de a dedica ireversibil
acest moment Unicei Regine a românilor adunaţi în aceeaşi ţară.
Este o fericire pentru mine de a putea mărturisi cum
am îngenuncheat lângă lespedea funerară de piatră albă de la Curtea de Argeş în
chiar ziua Adormirii Maicii Domnului, când ochii au cules literele locului ei
de naştere: East Well. Doamne, mi-am zis, cum de ai făcut Tu (!) ca Cea
care avea să fie întruparea binelui nostru, să O (!) fi zămislit chiar în
„Răsăritul cel Bun” din inima Apusului britanic! Ce destin superb a fost atât
de măgulitor cu poporul meu de a-i fi trimis o asemenea răsplată, spun eu, de
mult binemeritată!
Am avut superbe Doamne de Ţară alături de voievozi şi
principi iluştri. Prea fericite fie numele Mariei lui Ştefan cel Mare, al doamnei
Stanca cea schivnică şi păstrătoare a trupului lui Mihai Vodă Viteazul
Unificatorul, şi al domnei Elena Cuza, urcată pe tronul unit lângă Alexandru
Ioan, întâiul Principe! Ele sunt temelia iubitoare a acestui neam, proorocind
prin jertfa lor smerită Măreţia Reginei Tuturor Românilor!
Aceste rânduri nu se vor doar un remember evocator şi
nici o „summa cum laude”, aşa cum este
de aşteptat să o facă, pe bună dreptate,
majoritatea celor care au şansa de a scrie despre eveniment în această
nobilă carte. Îmi doresc explicit să se înţeleagă de ce Ea este aparte. Pentru
că Ea este şi explicaţia viitorului nostru.
Regina Maria este simbolul netăgăduit al demnităţii
unei dinastii cu adevărat regale, pentru care menirea şi împlinirea datoriei reprezintă
suprema virtute! Maria, Regina Tuturor Românilor, s-a mărturisit a fi un om ca
toţi ceilalţi, dar care se deosebeşte de ceilalţi tocmai prin conştiinţa
menirii sale, aceea de a se dedica ţării
sale, pentru că România a fost Ţara Ei!
O venerez pe Regina Mea, Maria, Unica Regină a
României Unite. Pentru că alta nu am avut. Carol, fie şi al doilea, a fost un
desfrânat care s-a complăcut în concubinaje ordinare. Mihai nici n-a avut timp
să-şi aleagă regină, pentru-că s-a predat lui Stalin în numele unei cauze doar
de el ştiute!
După plecarea Mariei, România a rămas orfană de
regină! Poate de aceea a fost dată, pe rând, la orfelinatele Europei fasciste sau, mai apoi, comuniste!
Maria nu a lăsat doar o inimă testament, un castel de
Balcic moştenire sau un jurnal de viaţă spre aducere aminte. Maria, prinţesa de
Kent, născută la East Well, a lăsat un ordin permanent. Un ordin al Unicei Regine
a României Unite: „Păstraţi Ţara!!”. După trei sferturi de secol de la plecarea
Sa, ordinul este în vigoare.
Români!
Regina vă cere să păstraţi Ţara! Pentru că este şi Ţara Ei, în numele căreia
s-a săvârşit din viaţă, ducându-şi menirea până la capăt... Fiţi suverani,
supunându-vă ordinului Suveranei Noastre
Unice!
Până la capăt Soldat al Ţării,
Dr. MIRCEA CHELARU
Sa-I multumiti lui Mihai de halul in care arata tara, de la abdicarea lui si pana in prezent.Rusine pentru tradatorii de neam.Aceasi rusine si pentru pupincuristii lui.Numai in ROMANIA tradatorii sunt rasplatiti cu imense valori.O tara de lasi si fricosi.
RăspundețiȘtergere