Nicolae Dabija - portret

 Îl cunosc de mult pe Nicolae Dabija.

Ca nume. Ca scriitor. Ca om de atitudi­ne. Ca bărbat al cetăţii.

L-am ştiut mai bine în perioada când am fost deputaţi în Sovietul Suprem al URSS la sfârşitul anilor ̕80 - începutul anilor ̕90. A fost înalt apreciat de Mihail Gorbaciov, care în cartea sa de memorii îi acordă câteva pagini, menţionând peste ani „actualitatea” discursurilor curajoase din acea perioadă ale scriitorului nostru.

L-am cunoscut pe Nicolae Dabija şi de la şedinţele Cenaclului „Dialog”, al cărui preşedinte a fost, şi care aduna la Casa Scriitorilor săli arhipline: la acele candele în care pâlpâia flacăra demnităţii naţiona­le, veneam şi noi, medicii, ca să ne încălzim şi să luăm lumină.

Dar în primul rând l-am ştiut, ca şi întreg neamul nostru, prin intermediul revistei Literatura şi arta. Publicaţia con­dusă de domnia sa a fost drapelul Mişcării de Eliberare Naţională, iar Nicolae Dabija – stegarul ei.

Mi-aduc şi acum aminte zilele când apăruseră primele numere cu grafie latină: lumea stătea la chioşcuri ore întregi ca să-l poată procura, ca să-l poată citi şi transmi­te mai departe.

La ora actuală Nicolae Dabija este unul dintre scriitorii noştri cei mai de seamă.

La începutul anului 1990 am fost plă­cut surprins să descopăr o carte poştală di­fuzată în zeci de mii de exemplare în toată România din primele zile de după revolu­ţie, pe care erau tipărite două versuri:

„Doru-mi-i de Dumneavoastră

Ca unui zid de o fereastră”.

Şi mai jos semnătura: Nicolae Dabija.

Creația scriitorului nostru devenise încă de pe atunci un bun cultural al româ­nilor de pretutindeni.

Nicolae Dabija e un nume cunoscut în lume.

În SUA prietenii mi-au dăruit o revistă de poezie. „Cold mountain” („Muntele în­zăpezit”) este considerată cea mai presti­gioasă de pe continent. Subtitlul ei este: „Tendinţe ale noii poezii mondiale”. Ea pu­blică poeţi de pe tot mapamondul. De la apariţie, revista care apare trimestrial are o tradiţie: să evidenţieze în fiecare număr, imediat după foaia de titlu, o strofă, consi­derată „cea mai frumoasă strofă de poezie a lumii” din anotimpul respectiv. Şi iată că strofa primăverii anului 2006 a fost recu­noscută aceasta:

„Târfă, tu, manual de istorie,

Te citesc şi mi se face rău –

Tu ai râvnit propria glorie,

Nu pe cea a poporului tău”.

Autor: Nicolae Dabija, din Republica Moldova, „o mică ţară de pe continentul european, dar care are mari poeţi”, cum menţionase într-un studiu pe care i-l dedi­case traducătoarea în engleză a poemelor, Maria Magdalena Simonca.

Ca scriitor, Nicolae Dabija s-a aflat me­reu în fruntea generaţiei sale, i-a dat tonul şi i-a arătat direcţia de mişcare. A fost un fel de locomotivă a ei şi când a fost vor­ba de poezie, şi când a fost vorba de pu­blicistică, şi când a fost vorba de implica­re în viaţa Cetăţii. Nu zadarnic generația şaptezecistă a fost botezată după numele cărţii sale de debut – „Generaţia Ochiului al Treilea”.

Romanul său „Tema pentru acasă” e considerat, în urma unui sondaj al bibli­otecarilor, „cel mai citit roman în ultimii zece ani”, acesta ajungând recent la cea de a 4-a ediţie.

Aş menţiona în mod special o altă carte a sa „Pe urmele lui Orfeu”, care a fost mul­tă vreme una de căpătâi pentru profesori, studenţi, intelectuali, inclusiv medici. Ea conţine foarte multe informații inedite despre înaintaşii noştri, referitoare la con­tribuţia acestora la dezvoltarea civilizaţiei europene. În anii ̕80, atunci când mi s-a oferit o deplasare la Kiev, am luat cu mine cartea lui Nicolae Dabija ca să caut în mă­năstirea Spask portretul lui Petru Movilă, pe urmă am dus-o şi la Moscova, ca să gă­sesc locurile unde a trăit şi a lucrat Nicolae Milescu Spătarul, apoi, când am fost la Pa­ris, am luat-o ca să ajung cu ea la mănăsti­rea Sainte-Geneviève, pe al cărei frontispi­ciu am putut vedea cioplit în piatră numele marelui nostru savant Dimitrie Cantemir.

Nicolae Dabija a ştiut să lucreze în bi­blioteci şi arhive. A descuiat arhive necer­cetate până la el din Moscova, Kiev, Sankt Petersburg, Istanbul.

Deşi nu sunt literat, apreciez foarte mult contribuţia ştiinţifică a lui Nicolae Dabija la recuperarea începuturilor litera­turii noastre: în cartea „Antologia poeziei vechi moldoveneşti”, apărută în 1987, el a descoperit 43 de autori din secolele XV-XVIII, necunoscuţi în România, pe care i-a tradus din limbile slavonă, latină, greacă, turcă, ucraineană, rusa veche, poloneză. Savantul George Mihăilă, care i-a făcut un Laudatio în Academia Română, a numit-o „cea mai completă antologie a poeziei vechi româneşti”.

Nicolae Dabija a lăsat o brazdă adâncă în cultura noastră. El s-a aflat mereu pe prima linie în lupta pentru Adevăr, Valori, Cultură, Neam.

Nicolae Dabija e un cronicar de azi. E, cum l-a numit Adrian Păunescu, „o lecţie de istorie şi cultură vie”.

Creația lui Nicolae Dabija este înalt apreciată. I-au apărut cărţi traduse în Fede­raţia Rusă, Ucraina, Italia, iar în SUA, unde i-au văzut lumina tiparului două volume, a fost scrisă şi o teză de doctorat a savantei Maria Simonca pe marginea creaţiei scrii­torului nostru: „Photographer of lightning. The works of Nicolae Dabija” (Fotograful de fulgere).

În 2003 a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române.

Eugen Simion, preşedintele de atunci al Academiei Române, l-a numit „unul dintre cei mai de seamă scriitori români de azi”.

Nicolae Dabija, personalitate proemi­nentă, este unul dintre numele cele mai importante ale culturii şi literaturii noas­tre.

Îi transmit acest mesaj de respect de­osebit şi-i doresc şi alte cărţi minunate, în care să se reflecte în toată plinătatea sa su­fletul Basarabiei noastre.

Academician Gheorghe GHIDIRIM

Chişinău, 24 august 2012 

Astăzi, 24 octombrie 2012 – o zi istorică pentru românii unionişti din Republica Moldova

Astăzi, 24 octombrie 2012 – o zi istorică pentru românii unionişti din Republica Moldova –,  Curtea Supremă de Justiţie a menţinut hotărîrea Curţii de Apel Chişinău privind obligarea Ministerului Justiţiei de a înregistra Noua Redacţie a Statutului unionist al PNL.

PNL aduce felicitări justiţiei naţionale care – tot mai ferm – abordează litigiile prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Amintim – PNL a cîştigat în anul 2010 în Curtea de Apel Chişinău şi în Curtea Supremă de Justiţie procesul contra Comisiei Electorale Centrale care, la cererea Partidului Comuniştilor, a interzis spotul unionist al PNL în campania pentru referendumul de modificare a Constituţiei.

Totodată, PNL cere demisia de onoare sau demiterea de urgenţă a dlui Oleg Efrim, cel care a tăinuit, în mod grav şi ilegal, neonorabil şi abuziv, răspunsul Curţii Constituţionale din 23 iulie 2012 la Sesizarea depusă de ministrul justiţiei la 23 februarie 2012. Atît colegiul CSJ, cît şi persoanele prezente în sală s-au arătat surprinse (ca să nu spunem şocate) să afle, absolut întîmplător, de acest răspuns, ascuns şi nefăcut public, presupunem, din cauza că nu a convenit viziunilor antiromâneşti ale conducerii Ministerului Justiţiei.

PNL consideră că acest gest urît, incorect, care denotă lipsa de elementar bun-simţ, de nerespect al legii şi al propriului angajament, aduce grave prejudicii imaginii instituţiei şi adînceşte neîncrederea societăţii în miniştrii AIE, care promit una şi fac alta. PNL aminteşte aici şi de promisiunea vicepremierului Iurie Leancă să demisioneze dacă nu va obţine pentru R.Moldova regimul liberalizat de vize, ceea ce nu s-a produs.

PNL invită ziariştii la o conferinţă de presă la sediul partidului, vineri, ora 10.00, pe Calea Ieşilor nr.6, etaj 4, la care vor fi prezenţi lideri ai PNL şi juriştii ce au au oferit expertiză conducerii formaţiunii în proces.

Anexăm aici fragmentul statutar care a constituit motivul litigiului PNL vs Ministerul Justiţiei şi Răspunsul ministrului justiţiei din 29 februarie 2012, în care ministrul justiţiei Oleg Efrim scrie preşedintelui PNL “Despre decizia Curţii Constituţionale, precum şi despre rezultatele deciziei Ministerului Justiţiei veţi fi informată suplimentar”, ceea ce nu s-a întîmplat.

Din Noua Redacţie a Statutului PNL: „Partidul promovează imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova, recunoscute de ONU, după proclamarea Independenţei faţă de URSS. PNL pledează pentru unificarea – pe cale paşnică, democratică – a celor două state româneşti, adică pentru Unirea Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de desprindere de sfera de influenţă rusească şi de accedere rapidă în NATO şi UE. Partidul militează pentru acest obiectiv prin mijloace legale, nonviolente, conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei.”

Serviciul de presă al PNL

Consiliul Unirii isi invita membrii sa participe la Marsul Unirii de la Bucuresti

Joi, 4 octombrie, membri ai CU din Chisinau au participat la sedinta traditionala a Consiliului Unirii, la care au discutat probleme curente si au fixat noi sarcini ale acestei platforme unioniste.

Subiectele dezbatute au fost: despre intilnirile avute de Vitalia Pavlicenco, membru al CU, la Bruxelles; prioritatile in activitatea CU; pregatirea unei declaratii a CU in legatura cu atacurile antiunioniste din partea unor factori ai Puterii; participarea membrilor-doritori ai CU la Marsul Unirii, ce va avea loc, in organizarea Platformei civice “Actiunea-2012”, la Bucuresti, pe 21 octombrie; pregatirea unui studiu socio-economic privind demagogia de care fac uz promotorii aderarii Republicii Moldova la Uniunea Vamala Eurasiatica, dar si a unui studiu despre avantajele Unirii Republicii Moldova cu Romania; identificarea formulei de sarbatorire a Zilei Nationale a Romaniei, pe 1 Decembrie; pregatirea unor flash-moburi si a unor conferinte de presa in probleme privind identitatea romaneasca, precum si privind unele decizii ce pun in pericol ireversibilitatea orientarii europene a Republicii Moldova, alte subiecte.

In legatura cu Marsul Unirii de la Bucuresti, membrii CU, in special din Romania si Republica Moldova, vor fi invitati – prin e-mailuri si SMS-uri – sa isi anunte participarea. Membrii din Republica Moldova vor fi invitati sa isi anunte participarea telefonind la staf, pe Calea Iesilor nr.6, tel. 022 211818, 022 211677, care va intocmi lista doritorilor de a participa la Mars, prin contributie proprie.

In sedinta Consiliului Unirii au fost prezenti si membri din Romania, care au relatat despre activitatea desfasurata pe dimensiunea promovarii valorilor nationale si a obiectivului reintregirii neamului romanesc.  

SP al CU

Sprijin pentru elevul român din Tiraspol chinuit de autoritati

"Cautati pe google. Stirea apare in toata presa. Este o poveste socanta. Cum un elev este anchetat de autoritati, desi era minor, fara respectarea legislatiei internationale, ridicat de la scoala si fortat sa scrie un autodenunt. Acum traieste cu frica unor ani grei de inchisoare. Elevi din Republica Moldova si-au aratat sustinerea, noi de ce sa nu o facem? Puneti-va in situatia lui. E inuman prin ce trece acest elev. E victima unei politici impotriva scolilor si populatie romanesti."

Consiliul Judetean al Elevilor Braila

....................................................................................

Un tânăr de 18 ani, elev la Liceul cu predare în limba română „Lucian Blaga" din Tiraspol, este acuzat de terorism de aşa-zisele autorităţi de pe malul stâng al Nistrului.

După lungi căutări, securiştii de la Tiraspol l-au găsit pe „temutul terorist" - un tânăr de doar 17 ani pe atunci. „Făptaşul a fost reţinut şi şi-a recunoscut vina", a declarat Vladimir Mişin, un şef de la kgb, pentru o televiziune din stânga Nistrului. 

Rezultatele aşa-ziselor investigaţii au ajuns repede în topul celor mai citite ştiri ale presei din regiunea separatistă: „Elevul liceului român va fi judecat pentru terorism", titrau portalurile.

„Nici prin cap nu mi-a trecut să trimit astfel de scrisori. M-au luat de la lecţii şi m-au obligat să copiez scrisoarea expediată şefului miliţiei. Am scris de opt ori acelaşi text. Mi-au explicat că verifică ceva şi cu cât mai repede scriu, cu atât mai repede voi pleca acasă. După expertiza grafologică am fost acuzat însă că aş fi teroristul care a ameninţat copiii din grădiniţe", explică Alexandru Bejan, care acum riscă până la trei ani de închisoare.

Alexandru Zubco de la Asociaţa Promo-Lex susţine că în vizorul kgb-ului au ajuns zeci de minori, care au fost intimidaţi şi obligaţi să scrie acelaşi text ca şi Alexandru. „Şirul de ilegalităţi comise de «autorităţile» separatiste în raport cu cetăţenii moldoveni devine şi mai lung. Acuzațiile de terorism aduse lui Alexandru influențează considerabil situația școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, care şi aşa este şubredă", susţine juristul.

AU LOVIT ÎN LICEU

La fel crede şi directorul Liceului „Lucian Blaga". „Este încă o tentativă de a lovi în şcoala noastră. Am văzut scrisoarea pe care, chipurile, ar fi trimis-o Alexandru. Cu siguranţă, nu e un text gândit de un copil. E un băiat cuminte care nu ar fi capabil de asta. Cu astfel de metode operează forţele de ordine de aici, vor să raporteze cât mai repede rezultatele anchetei", afirmă Ion Iovcev, directorul şcolii.

Comunicat de presa al Consiliului Unirii

Pe data de 20 septembrie a avut loc sedinta traditionala a membrilor activi ai Consiliului Unirii. Au fost prezenti, ca invitati, reprezentanti ai Platformei civice “Actiunea-2012”. S-a facut un prim-bilant dupa cele sase marsuri ale unirii, organziate de componentele Platformelor Actiunea-2012 si Consiliul Unirii. S-a discutat, in special, despre Marsul Unirii de la 16 septembrie, despre actiunile viitoare ale Platformei Unioniste “Consiliul Unirii”, inclusiv pregatirile pentru 1 Decembrie, cind se marcheaza Ziua Romaniei, despre atitudinea guvernantilor si a institutiilor de presa fata de actiunile unioniste, despre ultimele rezultate ale unor sondaje privind optiunea unionista, despre mesajele ce vor fi transmise in timpul intrevederilor de la Bruxelles de catre Vitalia Pavlicenco, presedintele PNL, partid-membru al Consiliului Unirii, despre Marsul Unirii de la 21 octombrie 2012, in Bucuresti, despre alte aspecte ale activitatii CU.

Unii membri prezenti au insistat pe inregistrarea Consiliului Unirii, insa opiniile au fost foarte impartite, cunoscindu-se ca, deocamdata, Ministerul Justitiei al Republicii Moldova nu accepta un obiectiv unionist in doscumente statutare de fondare a unor ONG sau partide.

Pe 24 septembrie reprezentanti ai Consiliului Unirii vor avea o intrevedere cu ministrul de interne.

Serviciul de Presa al CU

Consiliul Unirii sprijina ferm si va participa activ la Marsul Unirii de la 16 septembrie

Dupa o intrerupere in activitatea de staf pentru perioada de vara, membrii activi ai Consiliului Unirii s-a convocat pe 6 septembrie in sedinta traditionala. Subiectul principal a fost Marsul Unirii de la 16 septembrie, initiat de Platforma civica “Actiunea-2012”. La sedinta au participat reprezentanti ai organizatorilor Marsului, care au relatat situatia privind coordonarea modului si traseului acestei manifestatii. Discutiile au avut loc in contextul in care grupari antiromanesti nu abandoneaza intentiile agresive de a impiedica, in continuare, asa cum au facut pina acum, libera exprimare a unionistilor, prin manifestatii stradale pasnice, precum si in care institutii ale statului invoca desfasurarea unor actiuni publice traditionale paralele, organizate si in alti ani, doar ca nu in locul solicitat acum in declaratia prealabila de catre initiatorii unionisti.

Cei prezenti la sedinta au discutat amplu si amanuntit multitudinea de aspecte pe care le-au comportat Marsul Unirii de la 22 iulie, organizat la Cahul de PNL, si Marsul Unirii de la 5 august, organizat la Balti de Platforma civica “Actiunea-2012”.

In sedinta, a fost anuntata decizia BPC al PNL de a participa activ la Marsul preconizat.

Membrii Consiliului Unirii si-au exprimat opiniile, inclusiv sugestii privind schimbarea orei sau a traseului Marsului, pentru a evita la maximum provocarile puse la cale continuu de forte antidemocratice, nestopate si nepedepsite, conform legii, de reprezentantii structurilor de resort, in special de politie, SIS si Procuratura. Vorbitorii au fost unanimi in opinia ca in spatele acestor provocari stau partide parlamentare, deranjate de solidarizarea oamenilor pe platforma nationala si de convingerea acestora ca Unirea este calea optima de salvare a populatiei din stinga Prutului de pericolul pierderii identitatii, constiintei si a viitorului prosper romanesc, european.

Dupa discutii constructive aprinse, pe alocuri in contradictoriu, Consiliul Unirii a decis participarea si sprijinirea masiva a Platformei civice “Actiunea-2012” in Marsul de la 16 septembrie, care, dupa cele intimplate contra unionistilor la Cahul si Balti, devine un Mars al Demnitatii Romanesti.

Au fost impartite obligatiile si s-a convenit sa se ofere o conferinta de presa in care Platforma unionista “Consiliul Unirii” si Platforma civica “Actiunea-2012” sa informeze opinia publica asupra evolutiilor legate de pregatirea si mobilizarea romanilor si a alogenilor cu vederi unioniste pentru Marsul Unirii de la 16 septembrie.

De asemenea, membrii activi ai Consiliului Unirii au decis sa adreseze institutiilor de resort o scrisoare in care sa ceara explicatii referitor la invocarea “existentei pericolului unor tulburari si destabilizari in timpul Marsului Unirii”, preconizat de fortele unioniste. S-a acceptat si propunerea ca reprezentanti ai Consiliul Unirii si ai Actiunii-2012 sa solicite a fi primiti in audienta de catre Presedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti pentru a-l informa asupra scopurilor actiunilor publice organizate de unionisti si a-i cere implicarea, prin autoritatea functiei, pentru a le cere institutiilor statului sa isi onoreze obligatiile profesionale si sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului in Republica Moldova, avind aceste angajamente internationale prin faptul aderarii la actele internationale, inclusiv la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Serviciul de presa al CU

Vizita Cancelarului german Angela Merkel la Chișinău, un act istoric

Scris de Valeriu Saharneanu

Miercuri, 22 August 2012 10:21

Întâmplător sau nu, dar vizita de azi a Cancelarului german Angela Merkel la Chișinău se produce cu o zi înainte de aniversarea unui eveniment istoric care a marcat dramatic destinul destinul nostru, dar și a întregii omeniri în secolul XX. Este vorba de aniversarea a 73-a de la semnarea la Moscova la 23 august 1939 în prezența lui Stalin a Acordului de neagresiune dintre Germania și Uniunea Sovietică, cunoscut prin numele celor doi miniștri de externe semnatari ca Pactul Ribbentrop – Molotov. Astfel a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, soldat cu uciderea a zeci de milioane de oameni. Între alte țări și popoare atacate de cele două regimuri totalitare, urmare a Pactului, considerat de istorici drept unul dintre cele mai perfide tratate încheiate vreodată am fost și noi, românii. În articolul III al Protocolului adițional secret al Pactului se spune că „privitor la Sud - Estul Europei, atenția este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune". Acest „dezinteres politic total" însemna mână liberă dată sovietelor să atace România și să smulgă din trupul ei Basarabia, lucru care s-a întâmplat prin agresiunea din 28 iunie 1940, soldată și cu anexarea Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța. Deja la începutul lui august 1940 Moscova simulează în acest teritoriu ocupat, pe care mai întâi îl hăcuiește și îl transferă pe bucăți mari sub jurisdicția Ucrainei, o republică moldovenească unională. Dacă e să comprimăm întreaga perioadă, astăzi trebuie să recunoaștem că Republica Moldova este ultima consecință directă rămasă în viață a acelui odios Pact. Este unicul proiect „de succes" care își are obârșia în semnăturile celor doi reprezentanți de vârf ai Germaniei naziste și Rusiei bolșevice. Restul au fost anulate odată cu căderea comunismului în 1989 și dispariția imperiului sovietic în1991. Toate popoarele care au avut de suferit în urma Pactului și-au revendicat dreptul la integralitate, la independență și suveranitate și l-au obținut manifestând responsabilitate și voință. Chiar și germanii, cei care au declanșat împreună cu sovieticii și au pierdut războiul, cei care au fost separați prin tratate internaționale în două state, s-au reunit în 1990, profitând de miraculoasa conjuctură a momentului istoric. Numai poporul român a continuat și după această cotitură, norocoasă pentru cei ageri și curajoși, să existe împărțiți în două state. Iar în aceasta nu-i mai putem învinui nici pe germani și nici pe ruși. Problema rezidă în noi, mai precis în clasa politică și în așa numitele elite de pe ambele maluri ale Prutului. Dar aceasta este altă discuție. Acum trebuie să vedem dacă e bine sau e rău că existăm în două state. Zicem că nu ar fi rău dacă aceste state ar fi lăsate libere să-și construiască atât relațiile dintre ele, relațiile lor cu terțe țări, dar să-și vadă liber de prezentul și de viitorul lor. În relativ scurta perioadă de existență a statului independent Republica Moldova s-a văzut că el nu a reușit să își rezolve nici unul din dezideratele înscrise pe agenda națională, agendă conținută în Declarația de Independență. Mai mult, sub regimul comunist al lui Voronin, Republica Moldova a coborât relațiile cu România la starea de beligeranță iminentă, ajungându-se în 2009 până la expulzarea ambasadorului și învinuirea statului român în tentativă de lovitură de stat. Regimul marionetă al lui Voronin a demonstrat cât de influentă poate deveni Federația Rusă, cea care a preluat în totalitate politicile promovate de Uniunea Sovietică în privința românilor. Esența acestei politici este dezbinarea lor, preluarea controlului statului cel mai slab, a Republicii Moldova, și contrapunerea lor pe modelul celor două state coreene. Impunerea regimurilor marionetă la Chișinău, susținerea militară și financiară a regimului separatist de la Tiraspol, sprijinul masiv și substanțial a coloanei a cincea este parte a politicii revendicate astăzi, în secolul XXI, de Rusia în fața comunității internaționale, politica așa numitului spațiu de influență legitimă, zonă în care Moscova include cu de la sine putere și Republica Moldova. Nimic nou la acest caspitol, totul e ca și în 1939 dar și ca în 1812. Acum, odată cu venirea la Chișinău a doamnei Merkel trebuie să acceptăm ca și ipoteză, cel puțin, că Germania vine să dezavueze prin acest gest „dezinteresul total al părții germane în această regiune", formulă dazastruoasă din Protocolul adițional secret și să anuleze efectele etico-morale ale Pactului din 1939 asupra noastră. Ceea ce trebuie privit cu mult optimism este prezența de acum încolo permanentă și activă a Germaniei în această zonă, prezență care ar slăbi monopolul Rusiei neoimperialiste care se manifestă din ce în ce mai agresiv. Susținerea efectivă și punctuală a Republicii Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană ar fi mesajul cel mai așteptat aici la Chișinău din partea Cancelarului german. Un aliat puternic care a trăit și cunoaște ororile separării naționale, a suferit dezastrele și umilințele unui regim comunist de ocupație ar fi pentru Republica Moldova, dar și pentru ambele state române un suport important în căutarea unor căi cât mai potrivite care să ne conducă în ultimă instanță la depășirea consecințelor unui trecut atât de greu de uitat. Pentru Vocea Basarabiei. Valeriu Saharneanu 22 august 2012