Balada pentru Basarabia

luni, 28 mai 2012

Cu inima spre lumina


                                  
 Scriu… Scriu din Dragoste şi    Dor pentru tot ce mi-i drag şi scump, din Durerea pentru tot ce mă doare, din Speranţa la un viitor mai fericit pentru urmaşi. Nu scriu întru slava mea... Scriu pentru a slăvi Patria şi meleagul natal.  Scriu pentru şi despre voi, Oameni, care-mi sunteţi dragi şi scumpi, pe care vă iubesc aşa,  cum î-mi iubesc mama, Limba, şi Vatra srămoşească...  

       
Lung e drumul şi cotit…, dar mergi pe el Drept, ca să nu te clatine îndoielile şi vei ajunge la împlinire…            
 Speranţă! Credinţă! Victorie!                                 
                                                                                 Iacob Cazacu-Istrati

     Mi se umple inima de o nespusă şi nedescrisă  bucurie citind informaţia din ziarele de pe internet. Şi cum să nu te bucure aceste ştiri, dacă simţi, ştii că undeva mai sunt alde tine, oameni căror nu le este indiferentă soarta RM (României Mici) şi nu îi sperie frica de a recunoaşte şi spune adevărul despre ea. Iată, citiţi şi bucuraţi-vă cu toţii de acţiunile adevăraţilor fii, patrioţi ai neamului nostru:         

Participanţii la mitingul de doliu ce s-a desfăşurat în preajma monumentului marelui poet român Mihai Eminescu de la Paris au subliniat faptul că tragicul eveniment de la 1812 a fost rezultatul unor reglări de conturi între două imperii odioase – cel otoman şi cel rus. Consecinţele acelui rapt mai sunt simţite şi astăzi, când pe teritoriul Republicii Moldova sunt staţionate ilegal forţe militare ale Federaţiei Ruse. În aceste condiţii, nu poate fi vorba despre libertatea şi independenţa Republicii Moldova – aceste circumstanţe fiind contrare normelor de drept internaţional. Persoanele care au participat la miting, reprezentând comunităţile de români originari de pe ambele maluri ale Prutului, au ţinut să menţioneze faptul că la 1812 nici imperiul otoman nu avea dreptul „să cedeze” un teritoriu care nu-i aparţinea, nici imperiul rus „să accepte” şi să integreze cu forţa în „spaţiul său cultural şi religios” un teritoriu rupt din fiinţa naţională a principatelor româneşti.”  

 sau

“Asociația "Baștina" din orașul italian Padova, a organizat ieri în centrul localității o acțiune dedicată celor 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus și 20 de ani de la izbucnirea conflictului de pe Nistru.
Participanții la acțiune au coborât Tricolorul în bernă și au afișat un panou cu textul "Afară Armata Rusă din Republica Moldova" și "Nu mai vrem pacificatori ruși", scrise în limbile română, italiană și engleză”.

    Şi în Canada la fel ca şi în SUA şi celelalte state ale lumii au avut loc manifestări de doliu referitor la comemorarea a 200 de ani de la desprinderea Basarabiei de la Ţara-Mamă şi anexarea forţată la Imperiul Ţarist. Cu acest prilej Forumul Românilor de Pretutindeni la baza Asociaţiei Românilor “Câmpul Românesc “ a organizat două manifestări:

1.    Sambata, 12 Mai 2012, la Campul Romanesc a fost organizată o  seară de întâlnire între generaţii,  in scopul promovarii culturii romanesti . A fost invitat  Dl MP Corneliu Chisu, român, deputat în Parlamentul din Ottawa

2.    Duminică, 13 mai 2012 la ora 10.30 la Biserica “Toţi Sfinţii”, preot Ioan Pop a avut loc o manifestare închinată celor 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus şi a 72 de ani de la raptul Basarabiei, o manifestare de condamnare a Imperiului Rus şi Imperiul Sovietic. În cadrul slujbei duminicale s-a săvârşit un parastas de pomenire a celor care şi-au pierdut viaţa prin siberiile ruse şi pentru jertfele foametei organizate din Basarabia anilor 1946-47… 
 

 După aceasta a vorbit în faţa celor prezenţi Iacob Cazacu-Istrati, care a condamnat cu vehemenţă politica dusă de Imperiul Ţarist şi cel Sovietic, cât şi a actualei guvernări a Rusiei faţă de Basarabia de azi, menţionând, că nu numai Moscova, dar şi unii guvernanţi din Chişinău nu doresc să recunoască anexarea la Imperiul rus din 1812 şi 1940, motivândo ca eliberare, ceea ce este o mare ruşine pentru ei şi pentru noi,  toţi românii…

     La ceremonia de la biserică a fost present şi bunelul tuturor românilor  scriitorul basarabean Ovidiu Creangă, care ne-a invitat după aceasta la “bojdeuca”  cu trei nivele a Domniei sale, situată chiar pe malul lacului Ontario din Toronto, unde împreună cu Dumitru Răchitan, preşedintele Asociaţiei Românilor din Hamilton, Ionel Gherhgina şi Alexandru Mursa, Romulus Ioniţă şi Iana Bertea, membrii Consiliului de Administraţie al FRP, Florin Cârlan şi subsemnatul au ţinut o mică consfătuire , hotărând ca bunelul Ovidiu Creangă să fie desemnat pentrru totdeauna ca Membru de Onoare a Consiliului de Administraţie a FRP.

    Florin Cârlan a accentuat necesitatea  şi importanţa reîntregirii neamului românesc, păstrarea şi promovarea valorilor noastre naţionale…

     Despre seara de întâlnire între generaţii de la Câmpul Românesc ne povesteşte Preşedintele executiv al FRP, SUA: 
  “In vederea comemorarii celor doua sute de ani de la Raptul Basarabiei ne-am deplasat din New York in Canada intr-un trio reprezentativ:  Florin Carlan, Romulus Ionita si Iana Bertea.  Pe data de 12 mai La Campul Romanesc din Hamilton, Canada, a avut loc un spectacol festiv dedicat trecerii stafetei de la cei ce au infiintat Campul Romanesc la generatia mai tanara, gata sa duca mai departe ce s-a inceput cu decenii in urma.  Am intalnit cu acest prilej o doamna in varsta care-mi fusese vecina in satul Movila Galdau, sat al deportatilor si al celor cu domiciliul obligatoriu din Baragan, acum o jumatate de secol, nu departe de satul Latesti in care si-a petrecut o parte din viata renumitul roman-basarabean, scriitorul Paul Goma.  Ce intamplare sa avem in mijlocul serbarii pe unul din semnatarii "Cartei 77", initiata de Paul Goma, si anume profesorul Ionita Romulus.  Batranica ce a tresarit cand a auzit de satele si anii domiciliilor obligatorii din Baragan, avea in geanta o carte cu un titlu cat se poate de semnificativ, "Deportatii".  

Am rasfoit-o impreuna cu ochii jilaviti, urmand ca profesorul Romulus Ionita sa comande alte exemplare la tipografia din Drobeta Turnu-Severin si pentru noi, ceilalti, care am gustat din amaraciunea acelor vremuri apuse.

    Se pare ca orice s-ar intampla, atunci cand in prim plan se afla Romania Profunda, Basarabia nu poate fi ocolita sub nici o forma.  De ce?  Tocmai pentru ca aici a fost si este varful suferintei, incercarea de baza pentru tot acest Neam.  Parc-ar fi un experiment al rezistentei in fata intemperiilor, vicisitudinii si operatiunii monstruoase de a distruge ce Dumnezeu a pus laolalta cu atata migala.  Din pacate, oficialii romani ce confirmasera participarea la acest eveniment, n-au venit nici macar catre sfarsit sa exprime ceva din partea statului nostru.  Ne-am bucurat de o prezenta numeroasa din partea comunitatii romanesti din Canada si a artistilor amatori ce ne-au incantat cu dansuri traditionale, datorita carora existam ca entitate si n-avem de gand sa ne oprim din mars, pentru nimic in lume.”

   Ne bucurăm foarte mult, că la toate evenimentele importante legate de Basarabia, petrecute în Canada, îi avem ca oaspeţi de onoare pe prietenii noştri din New York Florin Cârlan, Romulus Ioniţă, Iana Bertea şi Alexandru Goţea.
… Şi după cum a menţionat Preşedintele de Onoare a FRP acad.Nicolae Dabija: “împreună, unindu-ne, vom ajunge la izbândă!…”
    Aşa să ne ajute Dumnezeu!  
    Să ne închinăm astăzi şi acelui poet necunoscut, care în anii de răstrişte a scris aceste frumoase versuri găsite ȋn ranița unui soldat mort ȋn toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpații de Curbură.

"Nu plânge, Maică Românie,
Că am să mor neȋmpărtășit!
Un glonț pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit....
Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Și din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!

Nu plânge, Maică Românie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noștri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o știm!

Nu plânge, Maică Românie !
Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă și pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!"

Iacob Cazacu-Istrati
Primvicepreşedinte al FRP

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu